PRO
Conf. univ. dr. Cristian Socol
Vicepresedinte al Asociatiei Generale a Economistilor din Romania
Introducerea regulii fiscale maxim 0,5% din PIB deficit bugetar structural se impune pentru a creste gradul de disciplina fiscala, a mari predictibilitatea macroeconomica si a reduce volatilitatea macroeconomica determinate de ciclurile electorale. Nu este, insa, recomandat ca aceasta regula sa fie introdusa in Constitutie datorita stabilitatii politice reduse din Romania si dificultatii procedurii de schimbare a Constitutiei. Propunerea ar fi introducerea acestei reguli in Legea Responsabilitatii Fiscale.
Regulile fiscal-bugetare se impun pentru a creşte gradul de disciplină fiscală, a mări predictibilitatea macroeconomică şi pentru a reduce volatilitatea macroeconomică determinate de ciclurile electorale. În plus, se poate ajunge la câştiguri reale de bunăstare pe termen mediu şi lung.
Regulile fiscale performante sunt cele care sunt formulate simplu, clar, sunt uşor de cuantificat, pot fi monitorizate uşor şi, cel mai important, nu sunt încălcate. Regulile fiscale eficiente sunt cele care sunt credibile. Ori, pentru a fi credibile şi greu de încălcat, regulile fiscale se trec în norme juridice cu putere ridicată, Constituţie sau alte reglementări echivalente.
Introducerea regulii fiscale maxim 0,5% din PIB deficit bugetar structural în Constituţie presupune şi anumite riscuri, mai ales în ţările cu stabilitate politică redusă. Pentru că deîndată ce ai introdus regula fiscală în Constitutie, ea va trebui să poată fi şi modificată, în cazul în care, de exemplu, peste 6 ani mediul macroeconomic se schimbă. Ori pentru a modifica Constituţia trebuie să ai o largă majoritate. În situaţia noastră este clar că gradul ridicat de oportunism politic s-ar putea să acţioneze atunci şi regula / nemodificată / să înceapă să lucreze împotriva ta, ca ţară. În plus,unde punem clauzele de exonerare de la încălcarea regulii?
De ce, de exemplu, nu am putea să introducem regula fiscală în Legea Responsabilităţii Fiscale alături de celelalte reguli fiscale pe cheltuieli (trecute deja acolo) la pachet cu prevederea unor sancţiuni mai drastice pentru încălcarea acestor reguli? Sau de ce nu am permite ca regula fiscală nouă să fie trecută în reglementările Uniunii Europene, alături de cele privind limitarea la 3% deficit bugetar efectiv în PIB şi maxim 60% datorie publică în PIB? Tot reguli fiscale sunt şi acestea.
CONTRA
Prof. univ. dr. Bogdan Glavan
Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri Murray Rothbard
Tin sa precizez ca introducerea regulii fiscale maxim 0,5% din PIB deficit bugetar structural nu este insotita automat de ameliorarea climatului de afaceri si de cultivarea conditiilor necesare pentru cresterea economica, din trei motive:
1. acordul nu ia in consideratie marimea statului, ci doar a deficitului bugetar. Intre doua state A si B, unde A are o pondere in PIB de 50% si o regula fiscala introdusa in Constitutie, iar B are un buget public de 20% din PIB fara nici o regula, cred ca mai propice dezvoltarii economice este cel din urma. Din aceasta perspectiva, discutia este asemanatoare cu celebra disputa „impozitare progresiva sau cota unica”: cota unica este favorita mea by default, deoarece statele contemporane nu mai practica o fiscalitate progresiva intre 1 si 5% ca in secolul al XIX-lea, din pacate.
2. echilibrul bugetar nu determina in mod fundamental stabilitatea macroeconomica. Aici rolul decisiv este jucat de politica monetara. Mai concret, regula echilibrului bugetar nu va evita automat producerea de crize financiare grave in viitor. Ca exemplu recent avem criza din Asia din 1997, cand statele din regiune au trecut printr-o recesiune de proportii determinata de un boom economic artificial sustinut prin expansiunea creditului – in acelasi timp in care aveau deficite bugetare minore sau chiar excedente.
3. regula preconizata (limitarea deficitului structural) este neclara si ma tem ca relevanta ei depinde foarte mult de calitatea clasei politice.