PRO
Prof. dr. Cristian Vladescu
consilier prezidential
Romania va avea maximum 20 de case den asigurari de sanatate care se vor bate sa-si adune clientii.
n
Fiecare casa privata va trebui sa aiba cel putin un milion den oameni inscrisi, pentru transferul pacientilor de la o casa lan alta fiind necesar un an, a adaugat Cristian Vladescu la Forumuln Roman de Sanatate, organizat de CNAS si agentia Mediafax.
n
In calitate de coautor al proiectului viitoarei legi an sanatatii, Vladescu a precizat ca acesta are la baza strategian Comisiei prezidentiale privind sanatatea, dar si rezultatul unuin studiu in care 79 la suta dintre romanii cu un venit de pesten 3.000 de lei ar fi dispusi sa-si faca o asigurare privata den sanatate, potrivit Mediafax. Conform lui Vladescu, crearean caselor private de sanatate s-ar putea incheia intr-un an, dacan am lucra rapid, iar transformarea spitalelor in fundatii arn putea fi realizata in cateva luni.
n
Orice casa de asigurari, publica sau privata, ar putea intra inn competitie pentru asigurarile de sanatate. Trebuie indepliniten cateva conditii, si anume sa aiba cel putin un milion de oamenin inscrisi si sa aiba avizul CNAS si al Comisiei de Supraveghere an Asigurarilor. Scopul asigurarilor private nu este acela de an inlocui o institutie publica ce merge nemultumitor cu on institutie privata care merge nemultumitor, a mai spus Vladescu.n El a adaugat ca transferul persoanelor din sistemul public inn cel privat s-ar putea realiza pe parcursul anului 2012. „Esten cam ca sistemul de pensii. Intai se inscriu, iar ceea ce ramanen redistribuim aleator”, a mai spus Vladescu.
n
„Casele private nu vor putea refuza nicio persoana. In plus,n casele private de asigurari de sanatate nu vor fi vanzatori den polite, ci trebuie sa dezvolte un management de calitate prinn care sa atraga oamenii, medicii, spitalele, pe toata lumea”, an precizat Vladescu.
n
In plus, pachetul de servicii de baza este acelasi pentru toaten casele. Pacientul este obligat sa ramana in contract cu casa pen care a ales-o cel putin un an, apoi, daca este nemultumit, poaten schimba optiunea. „In primul rand, casele de asigurari privaten de sanatate vor fi interesate sa-si tina clientii in viata, apoin sa le ofere servicii medicale care sa le raspunda nevoilor lorn de sanatate. Casele de asigurari private vor alege furnizorii cun care vor sa incheie contracte, incepand de la medicul de familien si terminand cu spitalele. Sigur, casele trebuie sa castigen bani, dar pentru aceasta trebuie sa aiba o oferta de serviciin foarte buna. Vor selecta acei furnizori eficace si eficienti inn privinta tratamentelor. Vor incerca sa stimuleze preventia”, an adaugat Cristian Vladescu. El a mai spus ca un spital poate avean contracte cu mai multe case de asigurari private, la fel si unn medic.
n
Sursa: adevarul.ro
CONTRA
drd. Ciprian Domnisoru
Doctorand in Politici Publice si Management, Carnegie Mellon University
“Avem fonduri putine pe care le administram prost” sin ”credeti-ma ca toate mecanismele prin care se fraudeaza CNAS len cunosc foarte bine” declara presedintele CNAS Lucian Dutan agentiei Mediafax in iunie 2011. CNAS sustine acum o reforman prin care spera ca un sistem de asigurari medicale private san degreveze partial statul de sarcina finantarii, administrariin fondurilor si luptei impotriva coruptiei din sistemul medical.n Reforma sanatatii se bazeaza astfel pe o presupusa rapacitate an companiilor de asigurari private in a limita costurilen spitalelor si pe notiunea ca aceste companii vor concura pentrun clienti si astfel vor avea motive sa mentina scazute preturilen asigurarilor.n n
“Companiile private de asigurari au o putere de negociere main mica asupra preturilor si a volumului de ingrijiri medicalen decat sistemele publice” constata OECD (2004:4). Reforma actualan se bazeaza pe un presupus avantaj al companiilor de asigurari den a forta – in negocieri – spitalele sa micsoreze costurile.n Transformate in societati comerciale si aflate in grijan primariilor, spitalele vor putea forma carteluri locale cun putere crescuta de negociere fata de asiguratori. Mai mult,n noile companii de asigurari vor avea mai intai interesul san formeze relatii cu o retea cat mai extinsa de spitale si inn consecinta vor porni cu o putere de negociere scazuta. Pentru can spitalele de stat privatizate si doctorii vor decide de cen servicii trebuie sa beneficieze pacientii si care va fi pretuln acelor servicii (daca nu sunt incluse in pachetul de baza- artn 245 din proiectul Legii Sanatatii), acestia vor avea un avantajn de negociere suplimentar in raport cu companiile de asigurari.
n n
Cu putere scazuta de negociere fata de spitale, companiile den asigurari vor transfera costurile asiguratilor, cu precaderen daca au reusit sa stabileasca monopoluri regionale. Pentru can pretul unei asigurari voluntare va depinde de riscurin individuale si varsta, pacientii nu vor putea compara primelen cerute de companiile de asigurari decat in urma unor expertizen individuale cu fiecare companie (daca exista mai multe companiin in zona)- concurenta prin pret va fi limitata si va fi inlocuitan de o campanie acerba initiala de semnat contracte. Mai mult,n desi legea interzice discriminarea asiguratilor la incheierean contractelor pentru pachetul de baza, asiguratorii vor avean libertatea de a stabili prime foarte mari de asigurari voluntaren pentru pacientii bolnavi sau in varsta sau vor putea pur sin simplu sa ii refuze ca asigurati, drepturile si obligatiilen stabilindu-se prin vointa partilor in contractele de asigurarin voluntare (art. 239 din proiectul Legii Sanatatii).
n n
Inainte de a sustine o reforma care sa ii reduca atributiile,n bugetul si dimensiunea, CNAS ar fi putut sustine implementarean intarziata a taxei clawback, a cardurilor de sanatate si an dosarelor electronice de sanatate ale pacientilor, ar fi pututn astepta efectele coplatii asupra consumului raportat de spitale.n Cu toate acestea, o institutie care “cunoaste toate mecanismele”n fraudei este pregatita sa isi decline competenta in lupta cun coruptia unor firme private straine, fara experienta pe piatan romaneasca. Optimismul reformatorilor este nejustificat: acesten firme nu sunt mai bine echipate decat statul sa reduca fraudelen din sistem si nu vor ezita sa transfere asiguratilor costurilen prin prime mai mari, cu precadere daca vor reusi in prealabil san stabileasca monopoluri regionale.